SUNĂ ȘI COMANDĂ-ȚI BANNERUL!

97 de ani de când tezaurul românesc a fost sechestrat de puterea sovietică

26 ianuarie, 2015 Autor: Laura Grigore


Pe 13/26 ianuarie se împlinesc 97 de ani de când Guvernul Rusiei Sovietice a întrerupt relațiile diplomatice cu România. Şi tot de atunci a început epopeea tezaurului românesc dus în Rusia pentru a fi protejat, în timpul primului război mondial: 93,4 de tone de aur, ceea ce, în prezent, ar însemna 3 miliarde de euro.

 

Declanşarea primul război mondial a împins România să participe în lupta mondială, de partea Antantei (Franţa, Anglia, Rusia). În august, 1916 România intră în război.

După o ofensivă petrecută în Transilvania, armată română, rămasă singură în faţa inamicului, a suferit pierderi mari, cedând Transilvania, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

Aşa cum Bucureştiul – capitala României era ameninţat, puterea centrală a fost determinată sa să se refugieze în Moldova. Odată cu mutarea guvernului la Iaşi, s-a simţit nevoia de a pune sub protecţie şi tezaurul român. După mai multe discuţii, averea B.N.R a fost transportată la Moscova.

La 20 decembrie 1916 ajunge prima parte a bogăţiei, estimată la 321 580 456,84 lei de aur.  Iar în 1917,  guvernul român l-a însărcinat pe Alexandru Lapedatu să însoţească al doilea val al tezaurul B.N.R. în valoare de 7 miliarde şi jumătate de lei.

La începutul anului 1918, relaţiile româno-sovietice au cunoscut o răcire colosală, iar, ca urmare, la 13/26 ianuarie 1918 acestea au încetat, iar tezaurul român a fost capturat de ruşi.

Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, după terminarea Marelui Război, diplomaţii români au încercat să obţină tezaurul, însă negociatorii ruşi au lansat ideea că ar fi dispuşi sa-l înapoieze, doar la schimb cu Basarabia.

După nenumărate tentative a puterilor române de a întoarce tezaurul, abia în 1936 a fost întors o parte din el, atunci când au fost aduse rămăşiţele lumeşti ale lui Dimitrie Cantemir. Al doilea val de restituire s-a întâmplat în 1956, atunci Hruşciov a înapoiat statului român 33 de kg de aur, printre care şi cloşca cu puii de aur.

Iar în 2008, după nenumărate negocieri, puterea de la Kremlin a întors României a treia parte din tezaur. Aceasta a constituit 12 monede istorice de aur, ediții din Franţa și Belgia, în greutate totală de 77,09 grame.

Deşi problema tezaurului român încă este actuală, se pare că ideea restituirii finale a averii este de ordinul fantasticului. Toate documentele prezentate public dau cifre diferite a cantităţii tezaurului care a fost restituită României. Pe de o parte, românii spun că Rusia a întors doar o mică parte a tezaurului, iar ruşii susţin că nu mai au vreo datorie la români. Problema tezaurului românesc a încordat mereu relaţiile dintre cele două state.

Totuşi, potrivit istoricului Ion Negrei, până în prezent, din tezaurul românesc, la Moscova au rămas:

Bijuteriile reginei Maria, evaluate în 1916  la 7 000 000 lei aur.

Stocul metalic al Băncii Naţionale, avaluat la 574 323 lei aur.

Valorile Casei de Economii şi Consemnaţiuni, evaluate în 1916 la 103 000 000 lei aur.

Obiecte de artă, tablouri, avere ale mănăstirilor şi bisericilor.

Tipografia de la Moscova a Băncii Naţionale pentru imprimarea bancnotelor, evaluată la 225 000 ruble.

Depozitele Băncii Naţionale în diferite bănci din Rusia, în valoare totală de 2 493 525 ruble.

 

Comentarii