SUNĂ ȘI COMANDĂ-ȚI BANNERUL!

Suma uriaşă cheltuită de SUA în 10 ani pentru a se apăra de terorişti

12 septembrie, 2017 Autor: Mihaela Sorocean Sursa: gandul.info
flag-2141861_960_720

ECONOMIE



În urma atentatelor din 11 septembrie 2001, de la New York, Washington şi Pennsylvania, autorităţile din Statele Unite au implementat o serie de măsuri politice ce au schimbat profund atitudinea statului american faţă de imigraţie. Una dintre cele mai semnificative diferenţe este crearea Departamentului pentru Securitate Internă. Crearea sa a însemnat pentru SUA un cost de 589 miliarde de dolari între 2001-2011, potrivit estimărilor unor economişti.

Din cauza faptului că toate cele 19 persoane ce au întreprins atacurile de la World Trade Center şi Pentagon erau de naţionalitate străină, ce intraseră în ţară în mod legal, detectarea şi prevenirea pătrunderii pe teritoriul american a celor ce ar putea deveni ”terorişti” a devenit o motivare centrală în cadrul politicii de imigrare de după atacurile de la 11 septembrie.

Conform ABC News, ce-l citează pe David Burnham, directorul unei companii ce adună date guvernamentale, în locul adoptării unei reforme reale în ceea ce priveşte domeniul migraţiei, SUA au încercat să limiteze imigraţia în urma atacurilor teroriste din anul 2001.

Huffington Post susţine că una dintre cele mai semnificative diferenţe este crearea Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, ce nu exista anterior atacurilor. Acesta a fost format în noiembrie 2002 odată cu promulgarea unei legi pentru securitate internă. Agenţia a înlocuit Serviciul pentru Imigrare şi Naturalizare şi a devenit responsabil pentru aplicarea securităţii naţionale şi protejarea SUA de terorism. Principalele obligaţii ale accestui departament includ controlul amănunţit şi colectarea informaţiilor despre călătorii internaţionali, examinări suplimentare, interogarea persoanelor de anumite naţionalităţi sau schimbul de informaţii cu alte state.

Crearea acestui departament a însemnat pentru SUA un cost de 589 miliarde de dolari între 2001-2011, potrivit estimărilor unor economişti.

Deportările şi aşa-numitele plecări voluntare au crescut de la 200.000 de persoane în 2001 la un număr dublu în 2011. În pofida cheltuielilor tot mai mari, imigrarea neautorizată continuă, populaţia ce nu deţine acte legale crescând de la 8,5 milioane de persoane în 2000 la 12 milioane în 2008.

Deportările din cauza unor infracţiuni au crescut de asemenea considerabil, în 2001 fiind raportate 18.000 de deportări din cauza săvârşirii de acte criminale, comparativ cu 91.000, câte au fost înregistrate în 2012. Multe dintre acestea însă nu reprezintă neapărat infracţiuni criminale, o simplă acuzaţie putând deveni motivul unei deportări, infracţiunea putând fi chiar şi una minoră sau ce nu implică violenţa, precum o acuzaţie anterioară sau posesie de droguri.

Un alt motiv pentru creşterea numărului de deportări este transformarea poliţiştilor locali în agenţi de imigraţie. Lansarea unui program, Comunităţi Securizate, a presupus ca forţele de aplicare a legii locale să distribuie Departamentului de Securitate Internă amprentele celor arestaţi. Acestea sunt stocate într-o bază de date, iar dacă cel arestat este un imigrant cu permis de şedere, acesta poate fi reţinut până la sosirea autorităţilor federale pentru imigrare. Programul le conferă poliţiştilor locali şi rolul de agenţi de imigraţie. Dacă un poliţist arestează un imigrant pentru că a trecut pe roşu, acesta efectiv l-ar putea ameninţa cu deportarea.

Miliardele de dolari alocate forţelor de lege care se ocupă cu imigrarea a atras atenţia Corporaţiei corecţionale din SUA şi altor companii ce administrează centre de detenţie private. Conform unei investigaţii întreprinse de Washington Post, există o relaţie strânsă între profiturile corporatiste şi creşterea numărului de închisori private. În Washington, lobbyştii au influenţat politica pentru a asigura creşterea numărului de deţinuţi federali în facilităţile private, în timp ce au încurajat creşterea finanţărilor paturilor libere din închisori. În anumite comunităţi, companiile de închisori private împart profiturile afacerilor cu Guvernul local, dând astfel forţelor de aplicare a legii un imbold de a aresta pe cât de mult posibil cât mai mulţi imigranţi fără documente. Delegarea acestor operaţiuni companiilor private a dus la crearea unui sistem unde mai multe deportări, înseamnă creşterea profitului, oferind companiilor impulsul de a face lobby pentru reguli mai stricte ale imigraţiei.

Deşi sunt disponibile tot mai multe finanţări pentru forţele de aplicare a imigraţiei şi deportări, toate aceste eforturi par a fi inutile în prevenirea terorismului. În ultimii ani, s-au depus tot mai multe eforturi pentru a securiza frontiera de sud a SUA şi a deporta imigranţi fără antecedente criminale. Statele de origine din care majoritatea persoanelor au fost deportate din SUA în 2011 au fost Mexic, Guatemala, Honduras şi El Salvador.

 

Comentarii